Ilie Bolojan: Atâta timp cât numărul de angajați rămâne redus, România nu își poate reveni economic. Doar Italia are o situație mai proastă.

Contextul economic curent al României

România se confruntă cu o gamă de provocări economice ce influențează stabilitatea și dezvoltarea sa pe termen lung. Economia țării este sub presiune din cauza factorilor naționali și internaționali care au afectat negativ ritmul de progres. Inflația a crescut, ceea ce a diminuat puterea de cumpărare a populației, iar stagnarea investițiilor străine a cauzat încetinirea creșterii economice. Mai mult, deficitul bugetar a crescut, ridicând întrebări despre durabilitatea finanțelor publice. Criza sanitară globală a agravat aceste probleme, impunând măsuri restrictive și perturbând lanțurile de aprovizionare, impactând astfel sectoarele comerciale și industriale. În acest decor, guvernul României trebuie să implementeze politici eficiente pentru a stimula avansul și asigura o distribuție echitabilă a resurselor, menținând simultan stabilitatea macroeconomică.

Problema forței de muncă reduse

Unul dintre cele mai mari obstacole cu care se confruntă România este numărul mic de angajați, ceea ce constituie o dificultate considerabilă pentru redresarea economică. În ultimul timp, mulți români au ales să migreze pentru oportunități de muncă mai bune și salarii mai mari, ducând astfel la un deficit de forță de muncă calificată în diverse sectoare economice. Acest fenomen al exodului de muncitori este generat de lipsa perspectivelor economice și sociale adecvate acasă și de diferențele salariale mari față de alte state din UE.

Pe lângă migrația externă, participarea scăzută a tinerilor și a persoanelor în vârstă pe piața muncii amplifică problema forței de muncă reduse. Mulți tineri nu sunt angajați din cauza lipsei de experiență și competențe, iar sistemul educațional nu se aliniază complet la cerințele pieței muncii. Totodată, îmbătrânirea demografică și pensionarea anticipată reduc numărul angajaților activi, punând presiune pe sistemul social și pe durabilitatea economică.

Situația este complicată de nereușita României în a atrage investitori străini suficienți care să creeze locuri de muncă și să stimuleze economia. Obstacolele birocratice, corupția și lipsa infrastructurii corespunzătoare împiedică crearea unui cadru economic atractiv și competitiv. În concluzie, problema forței de muncă reduse prezintă o provocare complexă, cerând soluții inovatoare și politici coerente pentru o redresare economică sustenabilă.

Comparat cu alte țări europene

Comparativ cu celelalte state europene, România se află într-o situație dezavantajoasă privind numărul de angajați activi față de totalul populației. Doar Italia are un status mai nefavorabil decât România conform ultimelor statistici. Acest fapt subliniază o problemă structurală adâncă ce afectează nu doar piața muncii, ci și perspectivele economice pe termen lung ale statului. Alte state membre UE au reușit să aplice politici eficace care să ridice rata de angajare și să integreze un număr mai mare de cetățeni în câmpul muncii, în timp ce România se confruntă cu provocări majore în acest domeniu.

În locuri precum Germania sau Franța, politicile de susținere a angajării și programele de formare profesională au impact pozitiv asupra economiilor locale, reducând șomajul și crescând productivitatea. Statele nordice, recunoscute pentru avansarea lor în bunăstare socială, au reușit să echilibreze viața profesională și personală, astfel încurajând participarea pe piața muncii. Însă România trebuie să depășească obstacole importante, precum migrarea forței de muncă și lipsa de oportunități atractive pentru tineri, pentru a concura la nivel european.

Diferențele dintre România și alte țări europene sunt evidente și în analiza investițiilor în educație și formarea profesională. În timp ce alte state investesc puternic în educația tehnologică și reorientarea profesională, România are un sistem educațional care nu satisface cererile pieței muncii actuale. Aceasta contribuie la o rată de angajare scăzută și o productivitate mai mică decât media europeană. Pentru expunerea acestor failibilități, România trebuie să adopte strategii stat<

Soluții propuse pentru redresare economică

Pentru impulsionarea redresării economice, Ilie Bolojan recomandă o serie de măsuri care să trateze problema deficitului de forță de muncă și să creeze un mediu favorabil dezvoltării economice. Primordial, îmbunătățirea sistemului educațional pentru alinierea sa cu cerințele pieței muncii este esențială. Aceasta ar putea include reforme curriculare concentrându-se pe competențe tehnice și profesionale și pe crearea unor programe de formare continuă care să permită angajaților actualizarea cunoștințelor și abilităților.

Alt aspect important este dezvoltarea unui cadru legislativ și fiscal propice pentru stimularea investițiilor interne și externe. Simplificarea birocrației și măsuri anticorupție sunt cheie pentru atragerea investitorilor și promovarea antreprenoriatului. De asemenea, Bolojan propune măsuri fiscale pentru stimularea angajării tinerilor și a persoanelor vulnerabile, precum subvenții pentru angajatori care oferă locuri de muncă acestora.

Investițiile în infrastructură reprezintă de asemenea un important factor în redresarea economică. Investiții în infrastructura de transport, energie și telecomunicații pot crea locuri de muncă și spori conectivitatea, facilitând astfel activitatea economică. Inovația și digitalizarea merită de asemenea încurajate, să creeze noi oportunități economice și să îmbunătățească eficiența în diverse sectoare.

În final, Bolojan pledează pentru o colaborare mai strânsă între sectorul public și cel privat pentru a dezvolta politici economice coerente și eficiente. Acest parteneriat ar putea include inițiative comune pentru crearea de parcuri industriale și tehnologice, pentru atragerea companiilor inovatoare și crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării economice sustenabile.

Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro