Situația critică a monedei cubaneze
În anii recenți, moneda națională a Cubei, peso-ul cubanez, a trecut printr-o devalorizare accentuată, afectând profund economia țării și rutina zilnică a cetățenilor săi. Devalorizarea monedei a fost determinată de factori precum sancțiunile economice impuse din exterior, gestionarea defectuoasă a resurselor interne și o dependență excesivă de importuri. Ca parte a eforturilor de stabilizare a economiei, guvernul cubanez a inițiat reforme monetare destinate să unifice cele două monede circulante în paralel: peso-ul cubanez (CUP) și peso-ul convertibil (CUC). Totuși, aceste inițiative nu au reușit să aducă stabilitatea dorită, iar inflația a continuat să crească, erodând și mai mult valoarea peso-ului cubanez.
Criza monedei a dus la apariția unor provocări economice semnificative, printre care dificultăți în obținerea bunurilor esențiale precum alimentele și medicamentele, devenite tot mai costisitoare și greu de procurat. De asemenea, economia informală a prosperat, pe măsură ce cetățenii au căutat metode alternative de a-și completa veniturile și de a face față creșterii costului vieții. În ciuda eforturilor guvernului de a controla prețurile și de a asigura accesul la produse de bază, măsurile adoptate s-au dovedit de multe ori insuficiente pentru a contracara impactul devalorizării monedei.
Influența fluctuațiilor de schimb valutar
Unul dintre cele mai evidente efecte ale devalorizării peso-ului cubanez este influența asupra cursului valutar. Într-o economie puternic dependentă de importuri, variațiile cursului valutar au un impact imediat asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Cei care primesc remitențe din străinătate sau care au acces la valută prin alte mijloace se găsesc într-o poziție mai avantajoasă, putând să-și permită mai ușor bunuri și servicii de bază. În contrapondere, majoritatea populației, care se bazează exclusiv pe peso-ul cubanez, se confruntă cu dificultăți financiare tot mai mari.
Alături de creșterea prețurilor, diferențele semnificative între cursul oficial al peso-ului și cel de pe piața neagră au generat un climat economic instabil și imprevizibil. Această situație a alimentat creșterea tranzacțiilor pe piața neagră, unde peso-ul se schimbă la un curs mult mai nefavorabil decât cel stabilit de autorități. În tentativa de a reduce dezechilibrele, guvernul a intervenit prin reglementări stricte și a încercat să controleze schimbul valutar, totuși aceste măsuri nu au reușit să elimine distorsiunile pieței și să restabilească încrederea în moneda națională.
Funcționalitatea redusă a cardurilor bancare
Într-o economie unde accesul la valută străină este restricționat, cardurile bancare au devenit un instrument financiar cu funcționalitate redusă pentru majoritatea cubanezilor. Deși guvernul a promovat utilizarea cardurilor ca o soluție modernă pentru gestionarea finanțelor personale, realitatea este că acestea sunt de puțin ajutor în fața problemelor economice profunde ale țării. Unul dintre principalele obstacole este insuficiența infrastructurii pentru plăți electronice, multe magazine și piețe funcționând încă cu numerar. Acest fapt limitează semnificativ locurile unde cardurile pot fi folosite efectiv, forțând cetățenii să se bazeze în continuare pe tranzacțiile în numerar.
De asemenea, din cauza restricțiilor și sancțiunilor internaționale, cardurile emise de băncile cubaneze sunt acceptate doar în câteva locații în afara țării, ceea ce face și mai dificil accesul la bunuri și servicii externe. Chiar și în interiorul Cubei, fluctuațiile continue ale cursului valutar și inflația galopantă determină ca sumele disponibile pe carduri să se devalorizeze rapid, reducând și mai mult puterea de cumpărare a utilizatorilor. Acest fapt generează o lipsă de încredere în sistemul bancar și în instrumentele sale, mulți cetățeni alegând să își păstreze economiile în valută străină sau în bunuri materiale, considerându-le opțiuni mai sigure.
Aspectele problematici salariale simbolice
Salariile simbolice constituie o altă provocare majoră cu care se confruntă cetățenii cubanezi în contextul crizei economice curente. Cu o inflație galopantă și devalorizarea constantă a peso-ului cubanez, salariile medii nu mai acoperă nici măcar necesitățile fundamentale ale unei familii. Această discrepanță între veniturile obținute și costurile reale ale vieții a determinat mulți cubanezi să caute soluții alternative pentru a supraviețui.
Munca în economia informală a devenit o practică frecventă, mulți alegând să se implice în activități care, deși nu sunt recunoscute oficial, aduc un venit suplimentar. De asemenea, remitențele trimise de rudele din străinătate reprezintă o sursă vitală de venit pentru numeroase familii, ajutându-le să facă față cheltuielilor cotidiene. Însă, dependența de surse externe de venit nu este o soluție sustenabilă pe termen lung, iar lipsa unor salarii adecvate contribuie la perpetuarea inegalităților economice și sociale.
Guvernul cubanez a încercat să abordeze aceste probleme prin diferite reforme ale sistemului salarial, însă rezultatele au fost limitate. Majorările salariale aplicate nu au ținut pasul cu inflația, iar puterea de cumpărare a continuat să scadă. Într-un astfel de context, mulți cetățeni se simt descurajați și lipsiți de motivație, percepând că munca lor nu este recompensată corespunzător. Această situație a generat nu doar dificultăți economice, ci și un sentiment general de nemulțumire și incertitudine în rândul populației.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro