Decelerarea inflației
Inflația din România ar putea să scadă lent la începutul anului următor, conform previziunilor recente. Banca Națională a României (BNR) subliniază că, deși se anticipează o temperare a creșterii prețurilor, această diminuare va fi graduală, fără schimbări bruște în dinamica inflației. Evoluția este influențată de mai mulți factori, incluzând condițiile economice interne și externe, precum și politicile monetare și fiscale adoptate. De asemenea, BNR evidențiază importanța monitorizării permanente a indicatorilor economici pentru ajustarea strategiilor și intervențiilor necesare, astfel încât să fie asigurată stabilitatea financiară pe termen mediu și lung.
Factorii care afectează inflația
Inflația este afectată de o serie de factori, atât pe plan intern, cât și extern. Unul dintre principalii factori interni este politica monetară aplicată de Banca Națională a României. Deciziile privind ratele de dobândă și alte instrumente de politică monetară pot avea un impact semnificativ asupra inflației deoarece influențează costul creditului și, implicit, cererea agregată. În afară de politica monetară, politica fiscală a guvernului, incluzând nivelul taxelor și cheltuielilor publice, joacă un rol crucial în determinarea nivelului inflației.
Pe plan extern, prețurile la energie și materii prime sunt factori determinanți pentru inflație. Majorările de preț la petrol, gaze naturale și alte resurse energetice se reflectă în costurile de producție și ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor. Fluctuațiile cursului de schimb valutar pot influența inflația, mai ales într-o economie deschisă ca a României, unde importurile și exporturile au o pondere semnificativă în PIB.
Un alt factor important este contextul economic global. Crizele economice internaționale, precum și politicile economice adoptate de marile economii ale lumii, pot avea efecte de propagare asupra economiei românești. În plus, schimbările climatice și evenimentele meteorologice extreme pot afecta producția agricolă, influențând astfel prețurile alimentelor, un component semnificativ al inflației.
Incertitudinile economice curente
În contextul actual, incertitudinile economice sunt mai accentuate ca niciodată, având un impact semnificativ asupra previziunilor economice și a deciziilor de politică monetară. Pandemia de COVID-19 a generat o serie de perturbări economice resimțite la nivel global, iar România nu face excepție. Recuperarea economică este fragilă și inegală, cu sectoare care se refac mai repede decât altele, complicând prognoza inflației.
Instabilitatea geopolitică, în special tensiunile din regiunea Europei de Est, reprezintă un alt factor de incertitudine. Aceste tensiuni pot afecta fluxurile comerciale și investițiile, generând presiuni suplimentare asupra economiei. De asemenea, schimbările rapide ale politicilor comerciale internaționale, cum ar fi tarifele sau sancțiunile economice, pot influența semnificativ prețurile și disponibilitatea bunurilor importate.
La nivel intern, incertitudinile politice și legislative pot influența încrederea investitorilor și a consumatorilor. Modificările frecvente ale reglementărilor fiscale și economice pot conduce la o volatilitate crescută pe piețele financiare și pot afecta deciziile de investiții pe termen lung. În plus, capacitatea guvernului de a implementa reforme structurale esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung rămâne o preocupare.
Riscurile pentru economia viitoare
Riscurile pentru economia viitoare sunt diverse și complexe, necesitând atenție sporită din partea autorităților și a actorilor economici. Unul dintre principalele riscuri este legat de evoluția pandemiei de COVID-19 și de eventualele noi valuri de infecții care ar putea impune restricții suplimentare. Acestea ar putea afecta negativ cererea internă și ar putea provoca perturbări în lanțurile de aprovizionare, influențând direct prețurile și inflația.
În plus, dinamica piețelor financiare internaționale reprezintă un risc semnificativ. Volatilitatea crescută pe piețele de capital și fluctuațiile cursului de schimb pot influența costurile de finanțare pentru companii și guverne, afectând investițiile și creșterea economică. O creștere a dobânzilor pe piețele internaționale ar putea determina o creștere a costurilor de împrumut pentru România, punând presiune pe bugetul de stat și pe sectorul privat.
O preocupare majoră este și evoluția prețurilor la energie și materii prime. Creșterea continuă a prețurilor la petrol și gaze naturale, alături de o eventuală criză energetică, ar putea avea consecințe grave asupra economiei, crescând costurile de producție și afectând competitivitatea produselor românești pe piețele externe.
În contextul schimbărilor climatice, riscurile legate de fenomenele meteorologice extreme devin tot mai pregnante. Acestea pot afecta producția agricolă și, implicit, prețurile alimentelor, contribuind la instabilitatea inflației. De asemenea, adaptarea infrastructurii și a economiei la noile condiții climatice poate necesita investiții semnificative, punând presiune suplimentară pe resursele financiare.
Pe plan intern, riscurile politice și sociale nu trebuie neglijate. O eventuală instabilitate politică sau conflicte sociale ar putea duce la o scădere a încrederii investitorilor și a consumatorilor,
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro