Date meteorologice și statistici
Ianuarie din acest an a adus temperaturi extrem de scăzute în Europa, fiind raportată ca cea mai friguroasă lună ianuarie din ultimii 16 ani. Datele agențiilor meteorologice arată că, în medie, temperaturile au fost cu 2-3 grade Celsius mai jos decât valorile uzuale pentru acest interval al anului. În Europa Centrală și de Est, anumite regiuni au înregistrat temperaturi și mai reduse, cu variații de până la 5 grade Celsius față de media multianuală.
Detalii statistice indică faptul că în unele state, cum sunt Polonia și Germania, au fost notate minime record, cu temperaturi care au scăzut sub -20 de grade Celsius. În Scandinavia, temperaturile au coborât sub -30 de grade Celsius în anumite zone. Aceste condiții meteorologice drastice au fost cauzate de un front de aer rece care s-a menținut deasupra continentului pentru o perioadă îndelungată.
În decursul lunii, au fost emise numeroase alerte de vreme severă, iar serviciile meteorologice au supervizat atent evoluția temperaturilor. În multe regiuni, stratul de zăpadă a fost mult mai gros decât de obicei, provocând perturbări ale transportului și creșterea cererii de energie termică.
Regiuni afectate de temperaturi extreme
În Europa, diverse regiuni au fost profund afectate de frigul extrem din luna ianuarie. În Europa de Nord, țările scandinave, cum sunt Norvegia, Suedia și Finlanda, au experimentat temperaturi extraordinar de scăzute, cu multe localități raportând valori sub -30 de grade Celsius. Această situație a determinat autoritățile să lanseze avertizări de frig extrem și să ia măsuri suplimentare pentru protecția grupurilor vulnerabile.
Europa Centrală nu a fost nici ea cruțată de această friguri. Germania, Polonia și Cehia au raportat temperaturi considerabil mai reduse decât media obișnuită, cu numeroase regiuni înregistrând minime sub -20 de grade Celsius. Aceste condiții au dus la înghețarea unor râuri și lacuri, afectând transportul fluvial și activitățile economice din zonele respective.
În sudul continentului, Italia și Spania au resimțit, de asemenea, valul de frig, deși temperaturile nu au atins extremele din nord. În regiunile montane, precum Alpii și Pirineii, stratul de zăpadă a crescut considerabil, atrăgând atenția asupra riscurilor de avalanșe. În Balcani, Serbia și România au raportat temperaturi joase și ninsori abundente, ce au generat probleme în transport și au exercitat presiuni asupra infrastructurii energetice.
Impactul frigului asupra populației și economiei
Valul de frig intens din ianuarie a avut un impact considerabil asupra populației și economiei în Europa. Temperaturile extrem de scăzute au dus la o creștere remarcabilă a consumului de energie, pe măsură ce gospodăriile și instituțiile au încercat să păstreze un nivel confortabil de încălzire. Această cerere crescută de energie a pus presiune pe rețelele de distribuție și a cauzat creșterea prețurilor la energie în multe țări europene.
În domeniul agricol, frigul extrem a avut efecte defavorabile asupra culturilor de iarnă, în special în regiunile unde acoperirea de zăpadă nu a fost suficientă pentru a feri plantele de îngheț. Fermierii din Polonia și Germania au raportat pierderi considerabile, iar guvernele au început să discute măsuri de susținere pentru a sprijini agricultorii afectați.
Transportul a fost, de asemenea, grav afectat, cu numeroase zboruri anulate sau întârziate din cauza zăpezii și a gheții de pe piste. Transportul rutier a întâmpinat probleme, drumurile fiind adesea impracticabile, ceea ce a dus la întârzieri în livrarea mărfurilor și la creșterea costurilor de transport. În anumite regiuni, trenurile au fost suspendate temporar, iar serviciile de transport public au funcționat cu program redus.
Pe lângă impactul economic, frigul extrem a avut efecte directe asupra sănătății publice. Spitalele au raportat o creștere a cazurilor de hipotermie și degerături, în special între persoanele fără adăpost și cele din zonele rurale izolate. Autoritățile locale au deschis adăposturi suplimentare pentru a oferi refugiu celor vulnerabili și au intensificat campaniile de informare referitoare la metodele de protejare împotriva frigului.
Previziuni pentru lunile următoare
Previziunile meteorologice pentru lunile viitoare sugerează o ușoară îmbunătățire a condițiilor climatice în Europa, totuși persistând temperaturi sub media multianuală în anumite regiuni. Meteorologii anticipează că frontul de aer rece care a dominat continentul va începe să slăbească treptat, facilitând intrarea unor mase de aer mai calde dinspre vest. Totuși, fluctuațiile de temperatură ar putea continua să producă perioade de frig în unele părți, mai ales în nordul și estul Europei.
Se prevede ca în februarie și martie să fie înregistrate temperaturi mai apropiate de valorile obișnuite, însă cu posibilitatea unor noi valuri de frig, în special în regiunile montane și nordice. În sudul Europei, temperaturile ar putea reveni la normal mai rapid, cu șanse mai mari de precipitații sub formă de ploaie în loc de zăpadă.
Referitor la sectorul agricol, prognozele sunt variate. Deși temperaturile mai ridicate ar putea ajuta la recuperarea unor culturi afectate de ger, există riscul de inundații în anumite regiuni, cauzate de topirea rapidă a zăpezii. Fermierii sunt sfătuiți să rămână vigilenți și să monitorizeze atent condițiile meteorologice pentru a putea lua măsuri preventive adecvate.
În privința sectorului energetic, cererea ar putea rămâne ridicată în săptămânile următoare, deși o stabilizare a temperaturilor ar putea conduce la o scădere treptată a consumului de energie. Prețurile ar putea continua să varieze pe fondul incertitudinilor legate de aprovizionare și de condițiile meteo.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro