Predicții economice pentru 2026
Analistul economic Adrian Codîrlașu prevede că 2026 va continua să fie afectat de tendințe economice negative, observând o diminuare substanțială a puterii de cumpărare. Această prognoză se bazează pe evaluarea mai multor factori macroeconomici ce sugerează o persistență a inflației înalte și o expansiune economică mai lentă decât cea estimată anterior. În plus, Codîrlașu evidențiază că politicile monetare și fiscale implementate până acum nu au reușit să stabilizeze complet economia, iar efectele vor fi resimțite și în 2026. În acest context, se așteaptă ca veniturile reale ale populației să rămână sub presiune, afectând direct capacitatea de consum și investițiile gospodăriilor.
Factorii care afectează scăderea puterii de cumpărare
Scăderea puterii de cumpărare este influențată de o combinație de factori economici și sociali la nivel global și local. Unul dintre factorii principali este inflația continuă, care duce la majorarea prețurilor bunurilor și serviciilor, diminuând astfel valoarea reală a veniturilor. Inflația poate fi amplificată de creșterea costurilor la energie și materii prime, determinate de tensiuni geopolitice și de întreruperile lanțurilor de aprovizionare.
O altă cauză semnificativă o reprezintă majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale, ca reacție la inflația înaltă. Aceste acțiuni vizează reducerea presiunilor inflaționiste, dar și restrâng accesul la credit pentru consumatori și companii, cauzând o scădere a cererii totale și, implicit, o reducere a puterii de cumpărare.
De asemenea, stagnarea salariilor reale contribuie la slăbirea puterii de cumpărare. În multe domenii, creșterile salariale nu pot ține pasul cu inflația, ceea ce înseamnă o continuă reducere a puterii de cumpărare pentru angajați. În plus, incertitudinea economică și lipsa de încredere în viitor determină gospodăriile să fie reticente în cheltuieli, amplificând astfel tendința de declin al consumului.
Impactul asupra consumatorilor și economiei
Reducerea puterii de cumpărare are efecte semnificative asupra consumatorilor și economiei în ansamblu. Consumatorii întâmpină dificultăți tot mai mari în acoperirea cheltuielilor zilnice, ceea ce provoacă o reducere a consumului de bunuri și servicii neesențiale. Această schimbare de comportament afectează direct firmele, în special cele din sectoarele de retail și servicii, care depind de cheltuielile discreționare ale consumatorilor.
În plus, companiile sunt constrânse să își ajusteze strategiile de preț și să își optimizeze costurile pentru a-și menține profiturile, ceea ce poate duce la reduceri de personal și la creșterea ratei șomajului. Pe măsură ce consumatorii își restrâng cheltuielile, cererea totală scade, încetinind ritmul de creștere economică și putând duce la recesiune.
De asemenea, guvernele se confruntă cu provocări în gestionarea bugetelor publice, deoarece veniturile din taxe și impozite pot scădea odată cu reducerea activității economice. Astfel, capacitatea statului de a investi în infrastructură și servicii publice esențiale poate fi compromisă, amplificând efectele negative asupra economiei.
Măsuri propuse pentru diminuarea efectelor negative
În fața provocărilor economice prognozate, economistul Adrian Codîrlașu sugerează o serie de măsuri pentru a reduce impactul negativ al scăderii puterii de cumpărare. Printre acestea se include introducerea unor politici fiscale mai flexibile, care să încurajeze consumul și investițiile fără a suprasolicita bugetul de stat. De exemplu, reducerea temporară a unor taxe sau acordarea de deduceri fiscale pentru gospodării și companii ar putea stimula cheltuielile și susține relansarea cererii interne.
Alte măsuri vizează sporirea productivității economice prin investiții în educație și formare profesională. Acest lucru ar putea asigura o forță de muncă mai bine pregătită și flexibilă la schimbările de pe piață, contribuind astfel la creșterea salariilor reale și, implicit, la îmbunătățirea puterii de cumpărare. În același timp, stimularea inovației și a cercetării-dezvoltării ar putea crește competitivitatea companiilor la nivel internațional, deschizând noi piețe și oportunități de creștere economică.
Codîrlașu sugerează și întărirea rețelelor de siguranță socială pentru a proteja cele mai vulnerabile segmente ale populației de efectele negative ale inflației și creșterii economice scăzute. Acest lucru ar putea include ajustarea beneficiilor sociale și a pensiilor în funcție de inflație, asigurându-se astfel că veniturile acestor grupuri nu sunt erodate de creșterea prețurilor.
În final, o coordonare mai bună a politicilor economice la nivel european ar putea ajuta la stabilizarea economiei și la reducerea volatilității. Prin cooperarea cu alte state membre și prin armonizarea strategiilor economice, România ar putea beneficia de un context economic mai stabil și mai predictibil, facilitând astfel implementarea eficientă a măsurilor propuse.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro